Dragă inimă,

Ce este dragostea? Este un schimb de inimi, am realizat în lipsa ta. Nu te întoarce la mine, ascunde-te prin sali de cinema! Îţi aminteşti sala şapte, rândul şapte? Aşează-te pe scaunul numarul şase, cel din dreapta, şi stai acolo până când cineva nu te va mai strivi. O să treaca un timp, căci în ziua de azi nimeni nu se mai uită în stânga şi în dreapta, dar îţi promit că acel timp nu va fi pierdut. Voi bea în cinstea ta, câte o cafea pe zi. Să te întorci în pieptul altcuiva, ai auzit?

I let go.

What I am to you is not real.
What I am to you, you do not need.
What I am to you is not what you mean to me.

După tot ce ţi-am spus...

În această seară am înţeles; am înţeles că miracolele există, doar că nu şi în viaţa mea. Am înţeles că nu mă vrei, şi că nu ai nevoie de mine. Te rog, nu-mi spune că greşesc. Dacă greşeam, m-ai fi lăsat să te ajut, sau măcar să încerc. Am înţeles ce înseamnă să nu ai incredere în mine. Am înţeles că nu vrei să fii salvat, sau cel puţin nu de mine. Am înţeles că am greşit, să simţi prea mult este o aventura mult prea riscantă pentru o fată cu inima-n bucăţi. Am înţeles că valoarea viselor scade atunci cand nu devin realitate şi am învăţat că deşi visele nu pot muri, cele neîndeplinite îmbătrânesc si se transformă-n amintiri. Dar eu nu vreau amintiri, vreau doar o amintire care sa se povestească la imperfect. Am înţeles că vreau prea mult, şi că trebuie să plătesc cu lacrimi din când în când pentru asta. Am înţeles că nu îţi este uşor, că nimănui nu-i este, dar că "împreună" nu pare a fi soluţia pe care o aşteptai. Am înţeles că te vreau şi că am nevoie de tine dar că asta nu înseamnă nimic. Am înţeles că nu înţelegi, sau poate am înţeles eu greşit.

"De fapt, trebuia să simţi, nu să înţelegi."

Ana spunea...

What you and I have is the most real and honest thing in my life, and that's something I hope you remember. No matter what happens tomorrow, that won't change.

Even though this doesn't look right, it has always felt right.

03:43

Astăzi am realizat ceva; am realizat cât de mult îmi place să vorbesc cu tine. Este surprinzător cum mă trezesc zâmbind în mijlocul unei conversaţii sau pur şi simplu atunci când merg pe stradă doar pentru că mi-am amintit o frântură din conversaţia noastră. Tu nu poţi vedea asta, dar chipul meu radiază de fericire de fiecare dată când te ascult. Vocea ta este unul din cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat în ultima vreme, şi nu aş vrea să-mi lipsească în nici o noapte. Ieri m-ai întrebat de ce mă suni în fiecare zi la aceiaşi oră iar eu ţi-am răspuns că nu ştiu. Adevărul este că mi-ar plăcea să cred că motivul este acelaşi cu cel pentru care îţi aştept mereu apelul, şi anume sentimentul de "împreună". Este minunat cum la sfârşitul unei zile lungi şi pline, ai ocazia să-ţi împărtaşeşti cu cineva toate experienţele şi să iei parte la ziua celuilalt ca şi cum nu aţi fi fost nici o clipă singuri. Poate nu ar trebui să-mi consum energia şi să-mi antrenez mintea în timpul zilei, ca la finalul acesteia să păstrez inima doar pentru tine. Poate că într-o zi nu vei mai suna, iar inima mea va fi luată de răsărit şi o vom pierde amândoi. Vreau să ştii că nu am mai făcut asta niciodată, nu m-am mai îndrăgostit niciodată de o voce.

De ce se termină? Dar mai ales: "De ce începe?"

Ştii să spui câtă dragoste ai în tine? Un kil? Un litru?
Nu ştii, nu?
Şi atunci, dă-o naibii de matematică.
Inventează ceea ce nu există.
Pentru că ceea ce există aparţine tuturor.
Dar, dacă reuşeşti să găseşti ceea ce nu există, atunci ai ceva numai al tău. Şi, dacă cineva vede ce vezi tu, atunci ai găsit pe cineva care trăieşte ceea ce trăieşti şi tu.
Nu-l lăsa să plece. Opreşte-l! Trăieşte povestea! Povesteşte!
Poveştile sunt ca oamenii.
Nu sunt făcute să trăiască singure.
Într-un colţ al lumii este cineva care trăieşte o poveste ce se oglindeşte într-a ta.
Uite-te în jur!
Acel cineva nu e aşa departe.
E cealaltă jumătate a cărţii.
Nu mai pierde timp scriind alte pagini...
Caută-l!
Restul îl veţi scrie împreună.
Pentru că nu e nimic mai reuşit decât două poveşti ce se împletesc.

Violet imperial

-Mi-ar plăcea să vorbim folosindu-ne doar ochii.

-Şi să stăm culcaţi pe o parte, foarte aproape unul de celălalt.

-Şi să visăm la tot.

-Şi să ai picioarele peste mine.

-Să miroşi a primăvară. Să zâmbesc. Să zâmbeşti. Să-ţi simt respiraţia pe obrazul drept.

-Să mă săruţi pe gât. Să zâmbesc şi să-ţi dau părul de pe frunte într-o parte. Respirăm dimineaţa.

-Să-mi trec mâna prin părul tău. Să-ţi cercetez buzele cu degetele. Să ne odihnim ochii un minut, să-i închidem.

-Să te iau pe sus şi să râzi nedumerită. Să te sărut învârtindu-ne în raze de soare.

-Să uit să respir şi să mă pierd în braţele tale. Să-ţi memorez bătăile inimii.

-Să îţi ascult pulsul pe buzele mele.

-Să mă încălzesc la focul ce-ţi arde sub piele.

-Să te sting cu o ploaie de săruturi.

-Să zboare prin noi milioane de fluturi.

-Să fugim în mare.

-Să îmbrăţişăm valurile. Să ne amestecam.

-Să ne hrănim cu ţipătul pescăruşilor.

-Să credem în imposibil, să plutim...

-Să facem dragoste pe o plaja plouată.

-Să ne îngropam amintirile în nisip. Să ne îndrăgostim.

-De noi.

-Să fim fericiţi.

Worried eyes

You said you were going to see me later, you leaned to me and you kissed me. Soft. It was quick. Kind of like a habit. You know, like we’d do it everyday for the rest of our lives.

"Te voi iubi mereu... in felul meu"

E ciudat, deoarece, atunci când eşti copil crezi că poţi fi orice, că poţi merge oriunde. Nu există limite. Prevezi neprevăzutul, crezi în minuni. Apoi te faci mare şi inocenţa aceea se spulbera. Realităţile vieţii îţi taie calea şi realizezi cu amărăciune că nu poţi deveni tot ce voiai să fii, că s-ar putea să trebuiască să te mulţumeşti cu mai puţin.

De ce ne pierdem încrederea în noi? De ce lăsăm faptele, cifrele şi orice altceva în afară de vise să ne conducă viaţa?

Eu iubesc, tu fumezi.

Meriţi pe cineva care te iubeşte din tot sufletul, cineva care se gândeşte mereu la tine, cineva care-şi petrece fiecare minut al fiecărei zile întrebându-se ce faci, unde şi cu cine eşti, dacă te simţi bine. Ai nevoie de cineva care să te ajute să-ţi împlineşti visele şi care te poate proteja de temerile tale. Ai nevoie de cineva care să te trateze cu respect, să iubească fiecare părticică din tine. Ar trebui să fii cu cineva care să te poată face fericit, cu adevărat fericit, atât de fericit încât să simţi că zbori.

Nu ar fi trebuit niciodată să las buzele tale să se desprindă de ale mele.

Inima tăcută

Inima e tăcută iar instinctul îmi spune să mă duc la culcare, să mă fac ghem şi să plâng.


Notă pentru sine:
Să nu te mai îndrăgosteşti niciodată, pentru nimic în lume.
Să nu mai ai niciodată incredere într-un om.
Mănâncă.
Dă-te jos din pat.
Şi, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai plânge.

Mă vrei? Spune da sau nu.

- Te am, nu trebuie să te vreau...

I have just met you, and I love you.

I’ll cry. Stay in bed and wail. Go to the gym if I can. Call all my friends and burden them with my misery. Sleep too much. Cry some more. See my therapist more often. Get a puppy. Do whatever I have to so eventually I can move on.