De maine.

Tu joci în fiecare zi, un rol în mintea mea. Astăzi ai fost copilul timid ce nu uită niciodată ce zic. Şi ieri ai apărut la uşa mea aşa cum îmi apar mie ideile în gând atunci când stau în faţa oglinzii şi ascult. Îmi ascult respiraţia şi aştept să o simt pe a ta, gâdilându-mi urechea dreaptă, rotunjindu-mi colţurile buzelor. Mâine vei fi un actor adevărat, ce poartă un costum şi suflă-n păpădii. Vei aparţine publicului fără ca el să-ţi aparţină ţie, vei transforma părţi din tine. Dar în ochii lor tu nu ai unghii mici, şi nici piele de soare. Nici măcar mereu o îmbrăţişare. Căci toate sa află la mine şi aşteaptă să fie jucate. Hai să le jucăm împreună şi să uităm de toate!