Conversaţie cu un străin

Nu te supăra, ai văzut cumva o inimă cam de mărimea găurii din piepul meu? Nu ştiu cât de repede bătea ultima dată când am văzut-o, ştiu doar că încă mai bate, altfel n-aş mai fi aici acum. Cum arăta? Rău! Imaginează-ţi ceva folosit în exces, de alţii. De ce crezi că nu-mi mai foloseşte? Poate ar trebui până la urmă să mă ghidez după urmele de sânge, dacă o găseşti să ai grijă de ea te rog. Eşti nebun?! Nu-mi da inima ta, n-aş ştii ce să... Mulţumesc, jumătate din ea este perfect.